Primaru’ semafor sau “ ce-am
avut si ce-am pierdut “
Am avut un oras, asa cum era el si asa
cum il stiam mai toti: nu chiar model, mai un pic de istorie, mai un pic de taverne
pe te miri unde, mai un pic de amestec haotic de nou si vechi, mai un pic de nervi
, dar …….. DAR aveam ceva: aveam NU semafoare, ci aveam castani, tei, mai ceva
salcii, aveam ceva ce nu erau “investitiile lor”. Aveam copacii nostrii,
identitatea orasului construita in sute de ani!
Acum avem ce s-a dorit: Strazi si piete golase,
aride, populate cu betoane, stalpi de metal, motostivuitoare, europaleti,
agenti de paza, politisti locali si din cand in cand cate un copacel firav dar,
DAR avem o crestere demografica neasteptata a polulatiei rutiere.
Avem SEMAFOARE.
Revin : avem semafoare, semafoare, semafoare, semafoare mici,
mari, cu un ochi sau mai multe!!!
Ce zice primaru’ nostru (baiat cu plete,
universitar, aradean, da ce’ mai conteaza?) S-a taiat un copac, sau 1000, am
ras doua piete pline de istorie si apoi le-am desenat cu ciment colorat si icre
urbane supradimensionate? Isi cere scuze. Ne-a pus in loc semafoare, adica tehnologie’ , ne-a
spart ! Adica sparge si ce nu trebuie. (Imi cer scuze, deja a spart). Trotuare,
piete, parcuri, istorie, adica ce, ni s-au scos ochii cu ceva ziduri din vechea
cetate (cinste celor ce le-au construit!) si a distrus un mit. Un mit sau un
fost adevar despre o Timisoara cu
verdeata, parcuri, piete cu banci umbrite de copaci care poate i-au vazut si pe
turci si ne-a lasat in loc o gramada de pietre colorate aranjate frumos? Mai stie cineva ca despre
Timisoara se spunea ca este orasul care poate fi strabatut numai prin parcuri ?
Mai stie cineva cati copaci au ramas la numarul de locuitori?
Eu nu sunt un ecologist, (pestii pe care ii prind ii mananc, nu ii arunc inapoi),
si nici nu am pretentia ca mai pot sa ma schimb. DAR chiar ca m-am saturat de
ecologistii de trotuar . Asa ca ecologisti tineri si frumosi, urati si batrani,
sportivi sau mai putin, DAR cu buletin
de Timisoara , din suflet va rog sa nu
va mai dati de ceasul mortii pentru
nimic in timp ce chiar in timpul mandatului nostru, un fost minunat oras ajunge
un experiment de urbanism prost gandit si execrabil executat .
Doar ca o observatie : Nu sunt un expert
in „Municipal or urban engineering” dar am dat cu sapa si lopata la drumuri (am
acte doveditoare) si un lucru tot am invatat: in principiu prima data faci
drumu’ si dupa-aia pui indicatoru’, daca nu se poate altfel trebuie sa ai grija
sa nu coste indicatoru mai mult ca drumu’
si daca trebuie sa spargi, incearca sa o faci o singura data.
Eu cred ca avem o problema. Fiecare, din
cand in cand, ne refugiem in oaza
noastra de verdeata departe de oras si apoi ne intoarcem sa facem bani in
acelasi oras. Ne pasa de vrabii, de curcubee, de balenele albastre, ne dam
ecologisti dar de locatia din cartea de identitate se pare ca nu ne prea pasa .
Nici lumea si nici orasul asta nu se
salveaza daca plantezi un pom sau 100 . Poate ar fi mai bine , in primul rand
sa nu stricam, taiem, spargem ceea ce
avem.
Sau poate ar fi mai bine ar fi sa-i
stricam, spargem pe cei ce incearca sa
ne faca asta . Doar ca cei care ne fac asta sunt printre noi. Si noi printre
ei, si nimeni nu mai stie sau se face ca nu stie care suntem noi si care sunt
ei. Din pacate.
Si mai e ceva . Inteleg ca mult
asteptatul racord Timisoara – Autostrada A1 se mai lasa asteptat. Chiar asa, de
ce sa ne foloseasca o iesire directa spre autostrada ? Mai bine ne inghesuim prin Remetea
sau ne strambam masinile prin mega-iesirea Dumbravita-Giarmata spre autostrada Timisoara-Arad.
Apropo, am condus pe cineva din alta tara
spre autostrada Timisoara-Arad (prostia mea) si am fost intrebat la un moment
dat, cand trebuia sa faca loc printre gropi si o basculanta: Asta e spre
autostrada? Esti sigur? Nu i-am raspuns, m-am prefacut ca am ceva in gat. De
fapt nu m-am prefacut, chiar aveam ceva in gat : un colaj de injuraturi autohtone
foarte greu de tradus .
DAR dupa o pertinenta analiza cost/oportunitate
se vede clar ca avem nevoie de semafoare. Si semafoare nu oricum, sa fie la
drum drept, sa le vada tot omu’ din 50 in 50 de m. Si nu unul, sa fie macar doua
trei semafoare pe acelasi stalp (nota bene: stalp aproape sigur plasat in locul
unui copac).
Daca
esti in Timisoara si nu ai atentie distributiva si nu esti si un fel de
Napoleon rutier, te-ai dat dracu’ cu
atatea semafoare, pe unu’ sigur il ratezi. Pun pariu ca urmatoarea miscare o sa
fie ca toata politia (rutiera, nerutiera, locala si ce o mai fi ea) trebuie dea
amenzi la fiecare semafor, scuze o sa amendeze trecatoru’ nu semaforu’ , altfel
nu se justifica investia . Atunci sa
vezi incasari la bugetul local !
Pai, daca pana la iesirea pe autostrada
facem 30 minute cu masina, apoi de ce sa nu facem 30 de minute si de la Catedrala (adica Mitropolitana
) pana la piata Iosefin, ca doar toata zona e sit istoric si cum sa ramana ea
fara minim 50 de semafoare ? Am mai cetit pe un baiat care spunea : “D-le,
Primaru’ nost’ e cel mai adevarat : multe semafoare e civilizatie, acuma daca
nu merge softu’ care le controleaza ce treaba are Primaru’ ?” Eu zic ca are, ca
de-aia e Primar.
Mama, am zis soft , sa vezi aici lucrare,
sa vezi ce „Microsoft” de Banat o sa avem!
Inteleg din suflet ca bugetul local nu se
umple cu galeata de pe Bega ci din sufletu’ contribuabilului cu buletin sau CUI
de pe Bega. Dar, bugetu zic’, nici mic nu e, avand in vedere pe unde, cat si
cum se duc banii. Mai pricep si ca nu se pot face toate deodata si ca se vrea
sa fie repede.
Imi aduc aminte ca o vreme nu s-a facut nimic
(s-a aplicat doar legea conservarii masei : bunurile sau transformat din proprietatile
unora mai multi in banii altora mai
putini).
Apoi a fost o pauza . Apoi s-a inceput
ceva. Apoi s-a facut ceva incet si prost. Acum se face mai repede si mai prost.
Pe de alta parte, nu putem face totusi prima data ceea ce ne trebuie in timpul
mandatului nostru si apoi alte mofturi de primar ? Chiar semaforizate!
