Cum
am făcut
şcoala de şoferi de cuvinte sau tehnocraţi
Mai nou, o grămadă
de lume (ordonată sau nu, de prieteni
sau neprieteni ) mă tot intreabă unde am făcut eu şcoala de şoferi de cuvinte.
Adică şcoala de vorbe scrise.
Intrebare: Aţi
văzut un film cu James Bond incepand din
1964 incoace, adică de la Goldfinger (Sean
Connery), trecand prin 1989 Licence to Kill (Timothy Dalton), 1995 GoldenEye (Pierce Brosnan) şi până la 2015 Spectre
(Daniel Craig) ?
Dacă aţi văzut, să ştiţi că eu nu eram chiar acolo.
Nici nu aveam cum să fiu, pentru că ăia au invăţat de la mine. Dacă scoateţi
din context pistolu’ (şi unele forme unduitoare…) eu eram tehnocratu’ din
spate. Doar că nu pot să vă zic direct.
Da’ am motive să cred că sunt tehnocrat :
1. Stiu cum să mă prefac că sunt deştept. Stiu şi cum
să simulez că sunt prost.
2. Stiu cum să mă prefac că mă doare când nu mă doare
nimic .
3. Stiu cum să folosesc cuvinte care nu contează ca să vorbesc despre lucruri pe care nu le inteleg.
4. Stiu sa fac pe nebunu’ cand vorbesc in numele
statului.
5. Stiu sa imi imit semnătura şi să definesc in
cuvinte mici şi simple numele meu.
6. Dacă e cazul, ştiu tot ce vreau altii să stiu. Si
mai pun şi de la mine.
7. Pot să vorbesc la telefon cu două persoane in acelaşi
timp. Sunt Napoleon.
8. Cunosc legile in detaliu. Stiu detalii care nu sunt
in lege si le aplic. Detaliile.
Am si motive pe invers. Nu pot să fiu tehnocrat pentru
că :
1. Nu am salariu aşa de mare.
2. Nu pot sau nu vreau să dau vina pe alţii.
3. Imi place varza călită.
4. Nu pot să completez declaraţia de avere pentru că
nu inţeleg cuvântul de după declaraţie.
5. Imi iubesc ţara. Nu mai durează mult până când această afirmaţie va fi considerată un
viciu.
Momentan nu mai am motive, dar am unele indicii:
Dacă o să intrati intr-un sfant lăcaş, o să vedeţi
arhangheli şi heruvimi zugrăviţi in chip de prim tehnocraţi. In schimb foarte rar o să il vedeţi zugrăvit pe Sf. Petru. Ala cu cheile . Nu vă intreb dacă
ştiti de ce el nu apare. Aşa cum nu vă intreb nici de Herodot. Istoria nu se scrie ci se repetă.Cheile rămân.
De regulă se spune că nu contează cine votează ,
contează cine numară. Eu aş zice, chiar dacă se supără Leonardo da Vinci : nu contează cine pictează ,
contează cine amestecă culorile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu